Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘spanac’

Of, demult am promis eu aceasta reteta si n-a mai apucat sa vada ea lumina zilei. Dar iata ca-i veni momentul, la apus de ziua… Desi nu este un low-carb desavarsit, o punem totusi pentru cei care urmeaza dieta Dukan si care stiu ei bine de ce au nevoie de taratele de ovaz. Va garantez ca este de un succes garantat nu numai pentru noi ci pentru oricine le serveste. Pentru un 10-20 de carbs sunt excelente. Cu grija totusi ca mai avem si nitzica faina imprastiata caci aveam nevoie de ceva care sa ne lege aluatul si sa stea si briosa in picioare adica sa nu se sfaramiteze total (am incercat si am vazut cum e :))

Asadar incepem cam asa (cred ca vreo 16 bucati mi-au iesit):

– 500 de grame spanac proaspat sau congelat

– 4 oua mici (3 daca sunt mai mari)

– 200 ml lapte

– 3 linguri faina

– 3 linguri tarate de ovaz (facute praf la robotel sau lasate asa tarate…)

– o lingurita praf de copt

– sare si piper (plus, minus alte ingrediente dupa plac)

– pentru un gust desavarsit puteti adauga si ceva bucatele de branza d-aia putacioasa cu mucegai. Mie nu imi place aceasta branza asa, “rece” sa ii spunem, dar gatita in sufleuri, briose sau sosuri este ceva nemaipomenit de bun. Daca nu aveti, ceva cascaval ras este si el foarte bine venit.

De fapt, ingredientele nu difera foarte mult de supa crema de spanac cu gorgonzola dar ii mai adaugam ceva sa lege apa ca sa o putem coace in forme si conditii de neimprastiere.

Eu incepui prin a cali un pic spanacul in putin unt si putina sare. Nu mai mult de 10 minute caci oricum se pierde prin tigaie de cat de mult se micsoreaza. Compozitia este extrem de simplu de facut: batem ouale cu mixerul sau cu un tel (separat albusurile, separat galbenusurile) Acolo unde am batut galbenusurile mai adaugam lapticul si usor usor faina, taratele de ovaz si praful de copt (amestecate intre ele in prealabil). Spanacul, tocmai bine ce s-a racorit un pic, il adaugam si pe el, branzica si de final albusurile spuma. De la laptic incoace, e bine sa amestecam usor cu un tel ca sa nu imprastiem juma de compozitie prin bucatarie.

Eu ma folosesc cu succes de niste forme siliconate de briose, preferatele mele (roz si albastre sunt ele). Cu ajutorul unei linguri umplem cam trei sferturi o astfel de forma. Daca le vrem si mai pompoase si sa dea asa pe din-afara, putem sa le umplem pan’ la margine. Pentru siguranta nelipirii, ungem cu putin ulei formele (inainte de a pune compozitia, binenteles).

La cuptorul preincalzit la vreo 170-180 de grade vor sta aproximativ 30-40 de minute. Testul imbatabil al scobitorii este musai.

Eu am calculat la acel moment al gatirii si savurarii la vreo 10 carbsi per briosa.  Cred ca de 2 bucati ne putem bucura si noi fara nici o grija.

Advertisements

Read Full Post »

Sa revenim si pe cararile noastre ca prea ne abaturam vreme lunga. Cred ca vreau sa mananc spanac crud de vreo 2 luni si nu am reusit. Asa ca, in pana mea de idei de peste week-end, s-a produs evenimentul. Este foarte foarte bun. Iar comparativ cu salata de rucola care i-a precedat, este de departe the best option. Nu mai spun nimic despre calitatile spanacului ca le stim de mici copii de cand ne uitam la Popeye, Olive si Bluto (hmmm, cred ca unii se mai uita si acum).

Nimic de preparat, nimic de fiert, gatit sau complicat:

– 400 de grame de spanac proaspat

– 4-5 fileuri de ansoa

– o conserva de ciuperci

– un avocado

– zama de la juma de lamaie

– [later edit] uitai sa spun de masline negre, o conserva

– ulei, sare (cea roz, de Himalaya) si piper, seminte de floarea soarelui

Spanacul, spalat si pus direct intr-un castronoi. File-urile de ansoa, scoase si scurse de ulei dintr-o conserva, tocate maruntel. Nu trebuie mult, acestea avand un miros si gust extrem de puternic si intens. Avocado-ul taiat si imbucatit, zama de lamaie, stropit cu ulei si adaugat condimentele. Taca paca gata!

Carbs extrem de putini doar de la avocado, maxim 10 grame carbs per portie ca sa nu ne zgarcim.

Read Full Post »

O alta inventie nemaiauzita de supa crema. Inventie care nu imi apartine ci a fost preluata si prelucrata gusturilor locale de aici. Cum iar intrasem in panica si lipsa de idei de supe creme, tropatai iar netul dupa ceva cremos si special. Si iaca ce am gasit si preparat dupa cum urmeaza.

Ce cumparai:

– 1 kg spanac congelat (de lene sa nu mai stau sa-l curat)

– o ceapa medie si telina mica rau

– 200 grame gorgonzola sau cum specifica si sursa, orice alta branza albastra

– 400 ml lapte

– 200 ml smantana

– 50 grame unt

– sare si piper dupa gusturi

– 2 cuburi delicate de pui

Si am inceput prin a fierbe mai multa apa (cam un litru) in care am pus cele 2 cuburi delicate de pui ca sa fac o oarescare zama cu gust de pui. Separat, intr-o tigaita, am topit untul tot cat era si am calit ceapa si telina rasa fin de tot. Cand a prins ceva culoare si pentru ca intre timp apa din oala fierbea, am pus legumele in oala ca sa fiarba bine. Dupa ceva minute, 10 sa spunem, am adaugat si spanacul, am mai lasat sa fiarba un pic, si laptele si am lasat sa fiarba mai mult. Cand toate acestea bolboroseau de zor, am dres-o de sare (la mine e fara piper).

Bucata cu dungi albastre de gorgonzola am taiat-o in bucatele si am adaugat-o si pe ea. E nemaipomenit cat de mult i-a schimbat gustul in bine. Am luat oala de pe foc si am mai adaugat si smantana si gata. Deci nu mai blenduim ca nu mai e nevoie. Spanacul (fiind din acela congelat) era suficient de maruntit ca sa nu mai necesite mai multa maruntire. Deci gata!

La carbs stam destul de bine: avem cam 40 de la lapte, cam 10 de la smantana si inca vreo 20 de la spanac. Gorgonzola n-o mai pun, ca e infim (o,4 pe suta de grame). In fine, cam 70 per tot oloiul si au fost cam 8-10 portii. Deci un maxim de 10 carbs per castronel, castronoi, farfurie sau cum doriti voi a o servi. Va dati seama singuri ce consistenta delicioasa are, cremoasa si gustul ala de branza albastra…. nemaipomenita este! Binenteles, la servire am mai adaugat o leaca de smantanica…

Read Full Post »

Aceasta inventie de nu stiu ce nationalitate am gasit-o cautand ce sa mai fac eu cu spanacul. Enervata la un moment dat ca o juma de punga de spanac imi ocupa jumatate din congelatorul meu stil Barbie, am inceput sa lopatez netul in cautare de retete ce contin spanac. Alta decat cea de pateuri cu spanac si ricotta caci deja servite o data, trebuie incercat si altceva. Si asa am ajuns la aceasta chestie extrem de delicioasa, somehow low carb, extrem de relativ usor de facut. Pentru incurajare, mie mi-a luat vreo 2 ore 🙂

Dar ce am folosit:

– juma de punga de un kilogram de spanac congelat

– un ardei gras rosu

– o ceapa nu foarte durdulie

– 4 oua

– 3 linguri faina (aici ne-a stricat poezia cu low carbul)

– juma de cutie de 500 de grame de mascarpone

– vreo 200 de grame de branza sarata, gen feta

– ceva smanatana lichida – vreo 100 ml

– cateva felii de rosii uscate

– cam o mana de masline taiate marunt marunt

– o lingura ulei, maxim doua

– ciboulette, care spuneam mai devreme ca e o iarba ceapo-usturoi si patrunjel

– sare, piper si boia dulce

Da, sunt multe ingrediente dar se amesteca repede.

Ardeiul si ceapa le-am tocat marunt si le-am pus la calit cu o lingura de ulei. Le-am calit de zor si am adaugat spanacul bocna inghetat in tigaie. Am adaugat condimentele cu masura ca sa nu fie nici prea sarat, nici prea piperat si nici prea boiat. Le-am calit-fiert pe toate si cand mi s-au parut bine facute, le-am dat la o parte de pe aragaz si le-am lasat sa se raceasca un picut de tot.

Am batut bine bine de tot ouale fara sa le mai separ si le-am adaugat in spanac. Apoi, am adaugat pe rand lingura cu lingura faina. Faina este necesara, din pacate, pentru inchegarea acestei compozitii green. Si cand a parut suficient de inchegata, luai tava mea de cuptor, intinsei o hartie de copt si deasupra turnai toata compozitia. Care se pleosti toata si din fericire, s-a intins fix pana in marginea hartiei. Si asa intinsa ca o planseta se baga la cuptorul preincalzit la vreo 200 de grade pret de 10-15 minute. Adica pana ajung ouale alea sa se inchege si sa semene cu o omleta verde care poate fi manevrata, adica rotita ca pentru rulada.

Dupa ce am terminat de pazit omleta verde, am scos-o si am trimis-o afara pe balcon sa se racoreasca. Desi nu prea era cazul caci afara era cam cald.

In fine, m-am apucat sa prepar sosul de smantana care va deveni compozitia ruladei. Am amestecat mascarponele cu branza rasa, ciboulette-ul tocat marunt, patrunjelul tocat si mai marunt si cu smantanica lichida. Mi s-a parut suficient de sarata din cauza branzei asa ca orice surplus de sare s-a dovedit nenecesar. But feel free…

Cand am putut sa manevrez omleta, am scos-o din tava si peste ea am intins sosul alb branza-mascarpone-smantana. Deasupra am mai presarat si rosiile uscate tocate marunt si maslinele la fel de tocate. Am rulat pe toata lungimea omletei dorindu-mi sa fi avut 4 maini in loc de 2. Dar cu ajutorul unei folii de plastic, s-a dovedit un proces cat de cat usor. Iar cu acea folie de plastic a ramas invelita si exact in starea asta am bagat-o la frigider. Si din acel moment plus 2-3 ore, se poate manca oricand.

Carbs rapid ca iar am scris un roman: faina vreo 30 de grame (45 grame in total de faina) plus inca vreo 10 de la ceapa si ardei si mai pun un maxim 5 de la tot restul. Deci cam 45 per toata rulada si va asigur eu ca au fost mai mult de 10 felii. Deci eu apreciez cam de 10 carbs un astfel de tratament culinar care, binenteles se poate manca oricand.

Read Full Post »

Sa nu-mi sariti in cap ca sunt pateuri si ca nu avem voie pana nu terminati de citit. Da, faina e interzisa, deci da, si pateurile dar veti intelege imediat ce si cum. Ma incurcam eu rau de tot de o foaie de coca ce statea prin congelatorul meu mic de ceva vreme; era acolo de pe vremea cand nu eram fan low carb. Si sincer m-am infipt in ea cu gandul sa o arunc. Dar inainte de a o arunca, imi aruncai curios privirile peste valorile ei nutritive. Si citii cu stupoare ca o portie din acea umila foaie de coca de patiserie, in greutatea ei infima de 38 de grame, avea (numai!!!) 3,1 grame carbohidrati. Apoi asa ceva trebuie folosit cu ceva delicios, nu? Asadar, mersesei iar la cumparaturi.

Ingrediente (pentru 9 pateuri mai mult decat zdravene):

– 300 grame de spanac

– 100 de grame de branza mea cea de toate zilele, in acea zi s-a nimerit sa fie ricotta

– 3 legaturi de ceapa verde (eu am mai pus si o jumatate de ceapa rosie pentru ca mi s-a parut insuficienta ceapa mea verde)

– 2 catei de usturoi (sa le spunem si noi asa chiar daca nu stim de ce)

– 2 oua (unul pentru umplutura, unul pentru uns pateurile)

– 1-2 linguri ulei de masline

– sare (si fara piper, in cazul meu)

– susan

Am inceput cu a toca marunt ceapa verde pe care am pus-o la calit in uleiul de masline, intr-o tigaioaie mare de data asta. Una mare pentru ca in ea voi adauga spanacul care la inceput este mare si mult iar la sfarsit te alegi si tu cu o mana. Dar ca sa fie loc suficient pentru toata lumea, am ales tigaoaia mare si greu de manevrat. Am taiat feliute si usturoiul si l-am adaugat si pe acesta la calit. Am spalat bine de tot spanacul, l-am curatat de codite, am rupt frunzele cele mai mari in doua-trei, dupa caz, si le-am pus si pe ele toatele, voluminoase cum sunt la calit la un loc cu ceapa si usturoiul. Cam 5-10 minute dureaza tot procesul de calire iar aici nu mai este nici un test. Spanacul scade atat de mult in volum si se face asa mic mic si pitic ca te sperii ca daca nu il scoti acum din tigaie, o sa dispara cu totul. Ca sa nu vi se arda sau lipeasca ingredientele in timp ce se calesc, mai adaugati din cand in cand cate un picut de apa. Dar mare grija ca la final apa e bine sa se fi evaporat si sa ramaneti cu o umplutura destul de consistenta.

Am scos cea mai ramas din compozitia mea intr-un bol si am lasat-o cam 5 minute sa se racoreasca ca prea se infierbantase toata. Am amestecat un ou in compozitie si am pus si suta de grame de ricota.  Am amestecat eu acolo totul si gata umplutura.

Am intins foaia de coca, si am taiat 6 patratoaie imperfecte pentru ca atata m-am gandit eu ca imi incap in tava mea (si nu m-am inselat). Cu restul, va spun eu mai tarziu ce am facut, rabdare ca nu dau turcii. Am pus o lingurita sanatoasa de compozitie in centru si le-am impachetat in forma de triunghi. Ca sa fiu sigura ca nu mi se desfac si nu imi fuge compozitia prin tava, am presat marginile pateului cu varful unei furculite. Am aranjat frumos pateurile in tava in care pusesem si o hartie de copt ca sa nu mi se lipeasca, am batut un ou si le-am uns pe toate cu el si am presarat cat mai mult susan deasupra. Am bagat tava in cuptorul incalzit la 200 de grade vreo 20 de minute. Toate rumenite si aratoase, le-am scos intr-o stare excelenta si cu compozitia still inside.

Dupa cum spusei, pentru ca imi ramasese si ceva compozitie si ceva coca si pentru ca asa ceva nu se poate arunca, am pus intr-o craticioara mica mica de tot o jumatate din coca ramasa, restul de compozitie si deasupra cealalta juma de coca. Craticioara am uns-o cu un pic cu ulei ca sa nu mi se lipeasca coca la copt. N-am mai copt-o atunci caci erau suficiente pateuri. Am bagat-o la frigider pentru a doua zi. Dar ceea ce vreau sa spun este ca se poate face la fel de usor si ca o placinta in loc de pateuri. Este mai putin laborios si rezultatul delicios este acelasi.

Ce sa mai calculez la numarul de carbohidrati ca nici nu am ce. Coca se pune cu cele 3,1 grame de carbohidrati. Spanacul fiert are infimul 2,1 carbohidrati la 100 de grame. Nu credeam ca o sa pot adauga un fel atat de bun la categoria de 15 grame carbohidrati. La cele 3 bucati pe care le-am mancat eu, ar fi un maxim aport de 17 carbohidrati. Deci daca le faceti acasa si stiti clar ce si cat contine, iaca ce minunatie de patiserie low carb aveti voi colea de impresionat papilele voastre gustative. Credeti-ma, nu arata numai bine, sunt absolut delicioase!!! Si merg oricum: reci, calde, incalzite… mai putin fierbinti (cum m-am infipt eu in primul – this is noooo good)

Read Full Post »