Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘mure’

Hai ca nu ne mai indulciram demult. Cred ca este cel mai simplu desert facut ever ever ever. Ma rog, la mine a fost mai cu povesti, mai cu din a doua incercare, mai cu adaugat de gelatina ca prima oara iesi zama de panna cotta in loc de ceva mai inchegat… in fine, este un desert de foarte mare succes pentru un low carb diet. Este incredibil de simplu, dar, ca de obicei, ti se lungesc urechile asteptand dupa el. Si cand mai si vezi ca din a prima incercare, tot zama ramane si nu se incheaga deloc, te cam apuca pandaliile. Dar merita din plin si din a doua incercare!

Ce e nevoie pentru vreo 4 portii (adica 4 castronase):

– 400 ml smantana lichida

– indulcitor zahar si indulcitor cu aroma de vanilie (am gasit, in sfarsit, nu stiu daca v-am mai spus)

– eu am adaugat si o leaca de aroma de rom (un strop-doua) si o leaca de whiskey (sa spunem o lingura)

– cam 50 ml lapte

– gelatina. Ei bine, a fost pentru prima data in viata mea cand am incercat sa fac ceva cu gelatina. Si imi era foarte necunoscuta chestia asta. Si inca mai imi este. Si nici nu prea imi inspira mie chestii bune foitele alea – non-chimicale, I mean. Mie mi-au fost necesare 3 foite. Am mai vazut ca exista si praf. Oricum ar fi, cititi pe ambalaj cat trebuie pentru ce cantitate de inchegat. Ca asa ar fi trebuit sa fac si eu (adica, rtfm!).

Oricum, cam cat de simplu este. Fiti atenti ca si eu facui ochii cat cepele cand citii prima oara reteta: cica se pune smantana la fiert. Nu sa dea in clocot ci o lasai cat sa se incalzeasca. Si tot in ea pusei toate aromele si gusturile.

Dar inainte de asta, ca nu incepui cu inceputul, am pus foitele sa se inmoaie in laptele rece. Se lasa 10 minute, si dupa aia am pus tot tot tot peste smantana incalzita. Am amestecat usor ca sa nu mai vad nici o urma de gelatina si va vine sa credeti sau nu – desertul este finito!

Se iau 2-3-4 (cat este necesar) boluri, pahare sau orice alte recipiente dorite. Se uda (!!!) cu putina apa dar nu se lasa apa in ele. Asta faciliteaza rasturnarea pe care v-o spun eu mai tarziu. Se toarna compozitia in fiecare si se baga la frigider pana se face beton. Adica tare ca piatra. Sau ma rog, mai bine ca unt care nu sta la soare. Daca nu aveti prea multa rabdare, incercati cu congelatorul. Se scoate, se rastoarna intr-o farfurie si se serveste cu orice topping low carb: in cazul meu au fost cateva bucati de mure intregi si altele storcite bine bine de tot si amestecate cu un pic de indulcitor cu aroma de vanilie. Iar procesul de rasturnare a fost foarte funny si chinuitor caci nu udasem foarte bine mini-castronasele mele.

Acest desert minunat a avut in cazul meu cam 5 carbohidrati minune – datorate laptelui, smantanicii si murelor. Murele, cred ca e prima oara cand le cumpar si le mananc (nu imi aduc aminte sa fi mancat de prin paduri prin copilarie) sunt alta doza de vitamine (c si e citesc eu p-acilea) si fibre, binenteles foarte benefice si necesare mai ales cand avem destul de multe lipsuri in dietele noastre low carb. Abia astept sa mai fac ca sa imi iasa si o poza perfecta.

Advertisements

Read Full Post »