Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘gustare’ Category

In timp ce altii gatesc sarmale, cozonaci, fursecuri pentru nenea Mosu si alte bun-bunuri, eu mai fac diverse low-carb-uri asa ca pentru ultima suta de metri. Vin si eu cu non-low-carb-ul in curand caci de data asta nici macar eu nu le ratez bun-bunurile. O salata simpla, cu diverse multe chestii ramase si adunate toate intr-un castronoi. Nu e nimic spectaculos doar ca de data asta incercai salata chinezeasca; sincera sa fiu, nu m-a incantat prea tare. E cam batoasa si cotoroasa. Ca sa nu mai spun ca dintr-o salata d-asta cred ca o sa mai gatesc de vreo 5 ori ca e foarte mare si foarte indesata. Dar incercati o data, macar sa stiti despre ce este vorba.

Ce am pus eu la salata asta:

– 5-6 frunze de salata chinezeasca

– 10 rosii cherry

– 100 grame masline negre

– un ardei capia rosu (din fericire, nu fuse iute ca uitai sa il testez)

– 100 grame ciuperci conserva

– sare, marar, o lingura de otet si o lingura de maioneza

Totul se toaca, taie fasiute, rupe cu mana sau orice alta forma de a le face bucatele, se adauga si condimentele, se amesteca si se serveste. Eu am mai fiert si un ou si l-am fiert perfect, adica se scurgea galbenusul delicios peste salata. Carbs, pe la 10 per farfurie caci sunt putine legumele ce le contin. S-aveti pofta!

Read Full Post »

Sau mai bine spus fursecuri din terci caci cam asa arata compozitia mea inainte de a o arunca neconvinsa la cuptor. Aceste fursecuri au aparut din mai multe motive: sfert vroiam sa mai gatesc ceva nou, sfert retete de p-aci, sfert inventie si ultimul sfert ca sa mai scap de fulgii astia de ovaz utilizati si adesea mancati inainte de a ma face eu asa low carb. Desi este interzisa cereala asta, ca orice alta cereala, avem un mic avantaj caci este un slow complex carb. Sper ca stiti deja diferenta intre slow carbs si fast carbs. In fine, ideea e ca din multimea de lucruri rele, l-am ales pe cel mai putin rau – carbs sunt ok daca sunt putini si SLOW.

Sa revin la ce am amestecat eu in terciul ala:

– 100 de grame de fulgi de ovaz, neindulciti

– vreo 200-250 ml lapte

– indulcitor simplu si cu aroma de vanilie

– o cana de arahide pisate

– un strop esenta de rom, un stop esenta de migdale

Am cantarit eu constiincios 100 de grame de fulgi de ovaz si le-am acoperit, intr-un castron, cu laptele. Lapte care a fost pus ochiometric cat sa acopere fulgii de ovaz – constiinta masuratului se dusese deja. Si gata deocamdata, putem sa ne odihnim pret de 30 de minute ca am muncit prea mult. Ideea e ca trebuie sa se inmoaie foarte bine fulgii astia. Asa ca noi, obositi dupa atata treaba ne putem duce sa mai ne odihnim un pic.

Cand terciul s-a format si mai tot laptele a fost absorbit am adaugat cam tot restul: indulcitoarele, esentele si arahidele pisate frenetic intr-un mojar greu. Dupa cum spuneam, compozitia e asa ca un terci nici prea apoasa nici prea tare, semilipicioasa de la ovazul umflat. Ei bine din acest terci, eu am luat cate juma de lingura si am pus pur si simplu in tava de cuptor acoperita, binenteles, cu hartie de copt. Cred ca puteam foarte bine sa ma folosesc si de punga-cornet pentru a le da fursecurilor si o forma apetisanta dar mi-a fost cam lene, ca sa fiu sincera. Aliniate si cu forme neregulate in cazul meu, le-am bagat cam 20-25 de minute la cuptor pe la vreo 200 de grade. Le-am tot verificat ca sa nu le scot nici “crude”, nici arse.

Foarte bune au fost, foarte pe gustul meu, si a celor ce nu au restrictii de carbs care au mancat o tona. Eu am numarat asa: 60 de grame de la fulgi, 20 de grame de la lapte si cam 10 de la restul. Deci 90 de carbs aveau cu totii iar mie cred ca mi-au iesit cam 30 de fursecuri. Ceea ce inseamna, sa spunem aproximativ 3 carbs pe fiecare fursecut in parte. Hai sa mancam doar 5 o data, ca sa ne rezumam la 15 carbs. Sunt excelenti dimineata, cu ochii lipiti de somn dar cu cafeaua neagra si aburinda in brate.

Pictures comming soon – daca mai gasesc ceva pe acasa pana ajung 🙂

(binenteles, nu mai era nici firimitura cand am ajuns acasa)

Read Full Post »

Cand te duci la shopping fara nici o idee de ce ar trebui cumparat, te trezesti asa din senin cu o casoleta de juma de kil de ciuperci proaspete. Cumparate nu pentru ca aveai nevoie de ele ci pentru ca aratau prea bine si prea frumoase. Si ajungi acasa si te uiti lung la ele si ele la tine, mai te gandesti ca ciulama ai facut, supa crema ai facut… deci ce mai poti sa faci cu ele? Si mai tropatezi un pic pe net si mai descoperi ca mai ai prin frigider si niste foietaj d-ala subtire rau pe care il manevrezi numai cu penseta si uite asa ajungi la minunatele pateuri cu ciuperci.

Ingrediente adunate de prin frigider:

– 500 grame ciuperci albe proaspete

– o ceapa rosie

– cateva fire de ceapa verde

– un ardei gras

– sare, piper, boia dulce

– marar

– o lingura ulei de masline

– ceva mai multe foi de foietaj de pateuri (gata facute ca nu ai cum sa le faci tu in casa)

– 100 grame unt topit

– cascaval ras suficient cat sa presari deasupra pateurilor

– un galbenus de ou pentru uns pateurile

Si se incepe frumos cu tocatul cepelor, si cea rosie si cea verde, a ardeiului gras si pusul la calit intr-o lingura de ulei. Taiem cubulete sau feliem ciupercile si le punem si pe ele la calit. Eu am mai adaugat si condimentele de pe acuma ca sa ma asigur ca nu am uitat si cred eu ca mai pusei si un cub delicat dar nu garantez. Aici e dupa gustul fiecaruia. Acoperim cu ceva apa ca sa fiarba bine ciupercile si lasam colea pe foc mult de tot pana scade toata apa si pana ciupercile dau semne ca s-ar fi facut deja. Desi e ca si o mancare-garnitura compozitia aceasta, ne abtinem temeinic din a o manca caci este si mai delicioasa invelita in acele foi translucide de aluat.

Cand am considerat eu ca ciuperca e destul de fiarta (cred ca trecusera vreo 20-30 de minute) ma apucai temeinic sa lucrez aluatul. Adica mare lucru nu e de facut ci trebuie doar sa desprinzi usooor de tot foita cu foita, sa te asiguri ca nu se rupe si sa il tai in sase patrate cu forme mai degraba dreptunghiulara (cazul meu nefericit). Si acuma e smecheria. Foitele astea ca sa stea lipite unele de altele trebuie unse cu unt topit. Asa ca ma asigur ca am topit untul si incep procesul migalos de creare al unui pateu. Si anume se ia o foita, se unge cu unt, se pune peste alta foita, se unge iar cu unt si inca una si gata. Trei sunt arhisuficiente. Se pune cate o lingurita din compozitia ciuperca minune si se impacheteaza dupa cum te lasa imaginatia. Cert e ca trebuie sa iasa niste triunghiuri oarecare. Capetele se lipesc sigur ca tocmai ce au fost date cu unt topit. Se aseaza frumos in tava si se baga la cuptorul preincalzit la vreo 200 de grade cam 20-30 de minute, pana prind o culoare galbuie-maronie si care nu binenteles, nu da semne de negreala.

Dar undeva pe la mijlocul procesului, sau chiar spre final, scoatem frumos tava din cuptor si presaram deasupra fiecarui pateu, cascavalul ras. Si le-am mai bagat la cuptor pana ce acesta a parut topit si total intins peste fiecare pateu. Ma rog, a mai cazut si pe langa dar se poate ciuguli cand se raceste.

Carbohidratii sunt putini caci desi sunt cu fainoase, fainoasele alea sunt aproape nesimnificative. Sa incepem cu compozitia: ciupercile fierte au 5 grame carbohidrati pe suta de grame deci 25  in total. Mai adaugam ceapa cu 10 si ardeiul gras si aproximez la 45. Si sa mai fie si 10 grame de la foietaj. Deci aproximativ 5-6 grame carbs pe fiecare pateu zic eu dar il trec la 15 caci nimeni nu poate rezista la unul. Deci nu mai trebuie sa spun cat de delicioase au putut sa fie. De fapt sa nu mai fie ca deja au disparut!

Read Full Post »

Si/sau facute la gratar. Ca e chiar mai bine si mai fara ulei si mai gustos. Dar pentru ca eu nu am gratar in casa a trebuit sa ma multumesc cu prajeala. Plus ca este si un foarte bun inlocuitor la chiftelutele de dovlecel care mai contineau si faina.

Si lucrurile sunt foarte simple:

– o vanata

– un dovlecel

– doua oua

– cascaval ras pentru presarat deasupra

– ulei – cat e necesar tinand cont de faptul ca eu am uns tigaia cu o pensula

– doar sare

Foarte dificil este doar feliatul legumelor: adica se ia vanata, nici macar nu se mai curata de coaja si se taie feliute rotunde cat de cat subtiri. La fel si cu dovlecelul. Se bat cele 2 oua cu putina sare. Se pune tigaia pe aragaz, se unge cu ulei (a nu se pune cu lingura sau prea mult caci vanata are proprietatea urata de a absorbi tot uleiul). Eu am mai sarat un pic si feliile de vanata, respectiv dovlecel. Am luat cate o felie, am dat-o prin ou, am pus-o la prajit – cate 2 minute sa zicem pe o parte.

Iar cand fu prajita am scos-o pe un servetel ca sa mai absoarba, daca mai era nevoie, farama de ulei absorbita. Iar deasupra, cat este inca fierbinte, am presarat putintel cascaval ras. Si cu asta basta. La fel si cu restul de felii.

Carbohidratii se numara in functie de feliile mancate. Dar pentru ca vanata prajita are cam 4,7 carbs pe suta de grame iar dovlecelul doar 2, 7, puteti sa mancati linistiti oricate, oricand. Eu am sa o trec la gustare dar sunt la fel de buni si nimeriti ca garnitura pentru orice (cum de altfel a fost si garnitura mea la niste carnaciori proaspeti excelenti).

Read Full Post »

Adica ce sa mai rontaim si noi cand nu se mai poate. Iar asta mi s-a parut mie cea mai buna inventie in domeniu. Asadar iesim pe scena cu o noua categorie: snacks-uri low carb. Si acuma imi dau seama ca si chiftelutele de dovlecel tot aci trebe sa sada. Si pentru ca sunt gustari, le mancam exact ca pe o gustare – adica cate putin. Desi, cascavalul asta fiind atat de bun, cu greu poti sa te mai opresti.

Gateala, e simpla rau. Daca stii sa pornesti cuptorul, stii sa le gatesti si pe astea. Si am pornit de la:

– 100 de grame de cascaval ras (putin caci a fost prima oara si doar de incercare dar cred ca data viitoare fac din juma de kil). La fel de bine puteti sa folositi parmezan – de altfel cred ca iese si mai bun (caci are aroma aia mult mai puternica) si mai crocant.

– piper si boia dulce

Si gata cu ingredientele. Pana aici e simplu, nu? Ah si sa mai adaug tava pe care am pus o hartie de copt.

Asadar, pentru ca am vrut sa fac de doua feluri, adica simple si cu arome, am impartit cascavalul ras in fix doua jumatati. Intr-un bol am pus o jumatate, am presarat putintel piper si putintica boia dulce si le-am amestecat pur si simplu cu mana. Nici nu stiu cum sa descriu continuarea. Am luat pur si simplu cate putin cu mana si am pus cate o gramajoara in tava. Binenteles, am incercat sa tin cascavalul cat mai adunat. Cu cel simplu am facut la fel, am pus direct in tava gramajoare, gramajoare.

Am lasat sa se incalzeasca cuptorul la vreo 250 de grade si am bagat tava la cuptor pret de 5-6 minute. Le mai verificati si voi intre timp sa nu se topeasca prea rau. Cand totul a parut destul de topit, le-am scos din cuptor, le-am scos si din casa, adica le-am dat afara pe balcon sa se raceasca mai repede si cand s-au racit aratau cam asa. Si binenteles, erau delicioase.

Nici nu mai numar carbohidratii, chiar daca sunt 1-2 caci si cascavalul si boiaua dulce are (chiar 54 pe 100 de grame, dar cat sa fi folosit eu? 1-2 grame). Sunt doar bune de mancat si cu asta basta. Spuneti voi daca nu arata de iti vine sa mananci ecranul…

 

Read Full Post »

Alta inventie a la mama care este minunata, nu foarte low carb dar relativ ok daca ne rezumam la una-doua-trei bucati. De fapt este ok si cu mai mult de doua-trei pentru ca avem carbohidrati doar in lingura de faina pe care trebuie sa o punem. Si spun trebuie pentru ca am incercat noi si fara dar nu vrea chifteluta sa se grupeze deloc si in loc de chiftelute, trebuia sa scriu p-aci terci de dovlecel. Desi spuneam intr-o reteta anterioara ca nu sunt mare amatoare dovlecei, am zis sa le mai dau o sansa caci ii vazui eu bogati in diverse vitamine si minerale – mai ales vitamina A. Iar acest fel de a-i gati s-a dovedit a fi un succes pentru papilele mele gustative, foarte pretentioase de felul lor.

Pentru mai multe bucati (sa fi fost vreo 10 daca nu le numaram si pe cele negrupate, de la lipsa de faina) am folosit asa:

– 1 dovlecel mai marisor – cam 300 de grame avea al meu

– 100 grame cascaval ras (sau cat va lasa inima)

– un ou

– o lingura faina (aproximativ 15 grame)

– 3 catei de usturoi

– 1 lingura ulei de masline

– sare si piper, as usual

Am curatat frumos dovlecelul si l-am dat pe razatoarea mare. Si cascavalul tot pe razatoarea mare ajunge. Musai dupa ce curatati dovlecelul sa il lasati sa se odihneasca un pic intr-un castron caci el lasa foarte multa apa. Si sa mai il stoarceti si voi cat puteti de bine dupa.

Usturoiul l-am tocat si pe el marunt marunt de tot ca sa nu il vad si nici sa nu il simt iar toate cele de mai sus rase sau tocate se amestecata cu o lingura de faina intr-un castronas oarecare.

Am pus tigaita oarecare pe aragaz cu ulei cu tot si am lasat-o un picut sa se incinga dupa care am luat cate o lingura din compozitie si am pus la prajit la un foc mediu. Cam 5 minute am lasat sa se prajeasca pe o parte pana s-au rumenit un pic chiftelutele (apreciere ochiometrica), le-am intors si le-am lasat, la fel, 4-5 minute. Le-am scos pe un servetel sa se mai scurga din ulei si dupa ce s-au racorit un pic sunt gata de servit.

Iaca un fel de mancare bun pentru orice moment al zilei plus ca sunt la fel de bune si reci si calde. Adica le putem manca si a doua zi de dimineata ca doar nu ne-om apuca cu noaptea-n cap sa le gatim. Asta in eventualitatea in care mai si raman.

La carbohidrati numaram doar faina care fiind 15 grame si stiind ca faina are 76% carbohidrati pe 100 de grame, avem un total de 12 grame per toate cele 10 bucati. Dovlecelul fiert, ferice de noi are doar 2 grame asa ca pentru corectitudine, mai adaug 6. Ceea ce inseamna un maxim de 20 si un aproximativ 2 pentru fiecare chiftea de dovlecel. Pentru ca nu mancam mai mult de 3 bucati la o masa, o incadrez la 5 grame carbo si daca nu ne lasa in pace foamea, mai furam una si mai tarziu.

Read Full Post »

« Newer Posts