Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘desert’ Category

DSCN3651

Si cu asta cred ca deschid seria tuturor cremelor existente care s-au dovedit a fi reale deserturi low-carb daca, asa cum spunem din titlu nu mai ardem nici un zahar. Si aici includem (incet si pe parcurs) crema catalana, crema de zahar ars, aia portugheza, careia nu mai stiu cum ii spune… toate sunt variatiuni pe tema, cu un ou in plus sau in minus, de vanilie (ceea ce le face absolut delicioase), cu lapte sau smantana. Ce sa mai, cu siguranta le vom incerca pe toate.

Ingrediente simple si de low-carb:

– 400 ml smantana lichida

– 3 galbenusuri de ou

– 2 linguri de stevie (folositi ce indulcitor stiti voi)

– un baton de vanilie si un varf de sare

Este foarte foarte simplu de facut. Punem pe aragaz, la incalzit, smantana lichida cu o lingura de indulcitor, batonul de vanilie, desfacut si curatat de arome. Galbenusurile de ou le batem zdravan cu mixerul, cealalta lingura de indulcitor si varful de sare. Nu trebuie foarte mult batute caci crema trebuie sa fie densa si “cremoasa”, nu aerata. Smantana nu trebuie fiarta, doar putin incalzita. Eu am strecurat-o ca sa indepartez bucatile de baton de vanilie. Se adauga cate putin in galbenusuri si gata crema.

Pusa in recipiente d-alea speciale, pe care nu mai stiu cum le cheama, niste vase minuscule de ceramica, la cuptor 35 de minute, 160 grade, pana devine oarescum gelatinos. Ah, sa nu uit, se pun intr-o tava de copt si in tava punem niste apa (calda sau nu) pana pe la jumatatea vasului. Trebuie sa fie lasate la rece si va spun eu sincer ca si mai bune sunt a doua zi, dupa ce s-au odihnit ele bine la frigider. Un aproximativ 10 carbs as zice eu.

P.S. Am uitat de cealalta poza… mai am un rest de supa crema de ardei gras copt, sper sa iasa bine… O uploadez eu cat de curand 🙂

Advertisements

Read Full Post »

Si cu ciocolata neagra, scortisoara si alte minunatii (soia mainly)… dar devenea un titlu kilometric. Si in sfarsit am gasit ingredientul principal in bucataria-patiseria-dulcegaria low-carb: faina de soia. Va spun sincer ca nu am fost sceptica, am fost extrem de sceptica si mi-a luat mult timp sa o cumpar si sa o folosesc. E drept ca mi-a luat si mai mult timp sa o gasesc. Dar intr-un magazin bio s-a arata si dansa la fata. Nu stiu cat de bine ar merge in orice alt desert, cred ca eu o sa ma limitez la muffins-uri dulci sau sarate. Si blaturi, eventual. Oricum rezultatul a fost cu mult peste asteptari si aceste bombe sunt nu numai pufoase si aromate dar si very very low-carb pentru un desert very very bun-bunut.

Sunt muuulte ingrediente asa ca aveti rabdare pana la sfarsit:

– 200 de grame faina de soia

– 200 de grame faina de migdale

– 2 lingurite de praf de copt

– 50 ml ulei de orez

– un iaurt mic de soia

– 100 ml lapte de soia

– 4 linguri de stevie

– 2 lingurite de scortisoara

– zeama si coaja de la o super-portocala

– goji, cat ne lasa inima – pe mine m-a lasat vreo 2 maini

– esenta de vanilie si putina esenta de lamaie

– bucati de ciocolata neagra (optional)

– un picut de sare

DSCN1940_1Phiu, gata. Cred ca mi le-am adus aminte pe toate. Asadar, ca la toate celelalte retete de briose, intr-un bol am pus toate ingredientele uscate: faina de soia, faina de migdale, stevia, scortisoara, praful de copt. De fapt aici se incepe cu storsul portocalei si pusul fructelor de goji la inmuiat in zama de portocala.

Asa… In alt bol am mixat ouale cu putintica sare pana s-au albit, si continuand cu mixatul, am adaugat uleiul, esentele, iaurtul si laptele. Adica toate la un loc. Apoi usor usor, am inceput sa torn din ingredientele alealalte, adica cele uscate. La final zama de portocala cu goji si mixam cu grija ca sa nu sfaramam goji-ul (cum mi se intampla mie). Cu una bucata lingura punem compozitie in forma de briosa cam pana la jumate, punem o bucata de ciocolata neagra deasupra, si apoi acoperim iar cu compozitie.

Cuptorul fuse preincalzit la 160-180 de grade, tusti cu muffins-urile si le lasam acolo cam 25-30 de minute. Binenteles, mergem pe increderea scobitorii.

Sa vedem acum cum stam cu carbsii: faina de soia are doar 30 de grame carbs pe suta de grame. Cea de migdale 10-11. Deci la capitolul fainoaselor, avem aproximativ 80-85.  Mai adaugam vreo 40 maxim de la portocala, ciocolata, scortisoara. Asta inseamna aproximativ 125 pe toate cele 24 de bucati cate mi-au iesit mie. O impartire simpla, ne aduce la un 5 grame carbs per briosa (!!!) Nemaipomenite au fost si le declar cele mai de succes briose gatite.

Read Full Post »

Adica cam aceeasi Marie cu alta palarie. De data asta am gatit mult mai putine ca nu avuseram suficient dovleac. Alte bombe super sanatoase pentru low-carbistii Dukan. Am schimbat putin ingredientele si cantitatile caci data trecuta mi-au iesit prea multe. Oricum cele de data trecuta sunt excelente pentru mancat una-doua cu o jumatate de ora inainte de sportul cel de toate zilele (vorbesc despre acestea).

– 150 de grame de tarate de grau macinate, pe post de faina

– 150 ml lapte de soia in care am pus la inmuiat 2 maini de goji

– 50 ml ulei de orez

– un ou

– jumatate de lingurita de praf de copt

– cam 200 de grame de dovleac ras

– 100 de grame nuci taiate grossier

– scortisoara

– putina esenta de vanilie, coaja rasa de la o lamaie si ceva coaja rasa de la o portocala

– 2-3 linguri de stevie

– putintica sare

Pe acelasi principiu, ca si la cealalta incercare, se bate oul cu putina sare pana se albesc, se adauga uleiul si aromele. Apoi laptele cu goji-ul inmuiat. Apoi, vin si ingredientele uscate amestecate, nu pe rand.

Ce am facut eu, dar nu cred ca e musai, a fost sa calesc dovleacul. Am adaugat si scortisoara si nucile la calire. Zic ca nu e musai caci am eu o vaga impresie ca merge foarte bine si necalit, adica neinmuiat prin calire. Tot la cuptor se coc, tot la 180 de grade, tot vreo 25-30 de minute. Si cred ca acestea bat spre 15-20 deDSCN1935_1 grame carbs au per portie. Anyway, delicioase sunt!

P.S.: Poza aceasta demonstreaza ca cine nu are gratar, isi confectioneaza. Iar briosa/muffins-ul care lipseste a fost furata in cele 5 minute care s-au derulat de la scoaterea din cuptor pana la facerea pozei… Ce sa mai zic, unii “munceste”, altii “devoreste” :):)

Read Full Post »

Un lunch box care seamana mai degraba cu bolul de la micul dejun. Dar cum spuneam, eu cam sar marele mic dejun iar pranzul meu este foarte suficient si cu atat.

De data asta avem bomba de sanatate si acoperim o gama foarte larga de vitamine, minerale, fibre, antioxidanti etc etc. Ca sa nu mai aducem in discutie si proteina, low-fat-ul si low-carb-ul caci oricum asta este tema zilei de azi si a tuturor zilelor.

Fara prea multe alte discutii si introduceri, avem de-a face cu urmatoarele:

– un iaurt de soia

– un iaurt 0% grasime

– 2 linguri de branzica de vaci despre care stiu sigur ca a fost facut in casa din lapte de tara super natural si super delicios

– goji

– seminte de in brune

– seminte de in albe

– seminte de susan

Le-am pozat inainte de a le amesteca ca sa se si inteleaga ceva din ele. Pana maine la pranz, toate se vor inmuia si se vor putea manca fara prea multe trosnete de dinti. Tot pe la un 10 carbs se estimeaza totul.

DSCN1888_1

Read Full Post »

Una calda, una rece, una buna, una rea (care e de fapt si mai buna). Daca facuram o salata, de ce sa nu ne dam un pic in barci si cu multi carbohidrati. Foooarte multi, trust me. Intotdeauna mi-a placut aceasta prajitura, cea cu morcovi. Si nu am mai rezistat de data asta sa o prepar si eu. Ideal este sa se serveasca cu un topping de ciocolata alba dar nici chiar asa. Oricum, spre norocul meu, ciocolata alba nu imi place… prea dulce totusi. Asa ca pentru noi se serveste simplu ca si asa e ceva enormitate in carbs. Dar e excelenta. Dar la carbs in schimb, nici nu vreau sa ma gandesc. Sunt enorm de multi. Enormi!!! (asa reclama “pozitiva” la o reteta nu cred ca mai gasiti pe tot netul, adica mai am un pic si va spun sa nu cumva sa o si gatiti :))

Dar sa va spun cum stau lucrurile:

– 100 de grame morcov ras

– 100 de grame mar ras (daca se poate, mai acrisor, cele verzi am presupus eu a fi ideale)

– 3 oua

– 300 de grame de faina

– 30 ml de ulei

– o lingurita praf de copt

– juma de lingurita bicarbonat de sodiu

– o lingurita plina de scortisoara

– 3-4 lingurite de stevie (aici ramane sa aproximati voi in functie de ce indulcitor folositi)

– cam o cana de nuca macinata

– esenta de vanilie, apa de flori de portocal (cam 50 de ml) – teoretic trebuia zeama de la o portocala dar nu a fost sa fie

Foarte simplu si rapid: am batut ouale frenetic cu putina sare si cu stevia. Cu mixerul manevram si batem pana au palit la culoare si s-au mai albit la fata. Si mai corect este sa bateti albusurile separat, galbenusurile separat. Dar din motive de lene, le-am batut la un loc. Faina cu praful de copt si cu bicarbonatul de sodiu se amesteca intr-un bol separat, apoi le adaugam treptat in oua. Adaugam si morcovul, marul ras, esenta, scortisoara, zama de portocala sau de flori de portocal, amestecand usor cu un tel sau o spatula. Mai adaugam si nuca si cu asta basta. Cred ca stie cam toata lumea care e consistenta unei coci de chec macar din amintiri din copilarie daca nu din experienta proprie.

In fine, in tava de chec am pus o hartie de copt si am turnat toata compozitia cu grija sa nu dau si pe langa ca am un talent extraordinar de a nimeri pe langa decat in. Cuptorul preincalzit la 150 de grade, cam 45 de minute se tine. Binenteles se infige si o scobitoare ca sa ne convingem ca aluatul e perfect facut si nimic nu a ramas necopt. Il scoatem din cuptor, daca putem il scoatem si din tava si il lasam sa se raceasca un pic inainte de a-l taia. Asa e ideal dar cum sa mai rezisti cand toate aromele astea iti invadeaza caile respiratoare si aspiratoare?

Nu mai numaram nimic ca e vina cat casa. Cel mai bun moment pentru gatirea acestui desert cred ca este cand ai musafiri. Asa, nu prea mai ramane mult dupa si nu te poti invinui ca ai mancat tu juma de chec… ma rog, pe cine vreau eu sa pacalesc? 🙂 Si ca sa va dati musafirii pe spate, puneti deasupra ori o lingurita de dulceata (ceva acrisor ar fi excelent), ori putina frisca ori un topping de ciocolata neagra sau si mai si o crema ganache cu ciocolata alba… mama mia…

Read Full Post »

Vedeta acestui week-end, binenteles. La acest cheesecake am folosit binenteles tot stevia, rezultatul a fost la fel de bun ca si la celelalte deserturi si ca sa fie si o mica variutiune am adaugat si putina cafea. Dar ca sa fie o variatiune si mai nimerita cu dieta low carb am facut o crusta la care nu am mai folosit nici un fel de biscuite sau orice alta cereala sub orice alta forma. De data asta am folosit nuci, alune de padure si praf de alune de padure. Stiu ca acesta nu se gaseste in comert, dar se poate inlocui ori cu faina de migdale, care se mai gaseste pe ici pe colo sau se poate face pur si simplu in casa din alune de padure sau migdale neprajite si nesarate in renumitul robotel minune (barbie or non barbie version). Eu am gasit intamplator si nici nu mai stiu unde, adica daca era vreun super/hyper market sau vreun magazin de mirodenii.

Deci cum stau lucrurile (pentru crusta):

– o cana miez de nuci

– o mana alune de padure neprajite, nesarate

– 50 de grame de unt topit

– 2 linguri de faina sa ii spunem de alune de padure sau migdale

– o lingurita praf de stevie

– putina esenta de rom

(vad ca la crusta am niste masuratori de nu se poate, va las pe voi sa va dumiriti cu cantitatile caci toata treaba mai sta si ochiometric)

Si cum stau lucrurile pentru crema:

– 500 de grame branza de vaci

– 250 de grame branza ricotta

– 3 oua

– 200 ml smantana lichida

– 2 lingurite stevie

– o lingurita de ness

– esenta de vanilie, rom dupa gusturi

Incepem cu crusta care, e adevarat este destul de faramicioasa dar nu foarte tare. Nu e prea mult de povestit. Am topit untul, am zdrobit cu multi nervi si putere nucile si alunele si le-am amestecat cu tot restul: untul, praful de alune, stevia si esenta de rom.

Pentru coacere, eu am folosit tava de tort pe fundul careia am pus o hartie de copt. Am intins cat am putut de bine compozitia asta din nuci si alune, cu mana, cu o spatula cu ce am mai avut la indemana si am bagat-o la cuptor foarte mic cam 10 minute. Spun foarte mic caci ea urmeaza sa mai stea mult si dupa ce adaugam crema.

La crema e la fel de simplu: am amestecat branza cu ouale, smantana, stevia si esentele. Am scos separat cam un sfert din cantitate desi cred ca ar fi fost mai bine jumi-juma si in bolul unde era mai multa am mai adaugat si lingurita de ness. Si iar am mixat. Am turnat compozitia asta in tava de tort, peste crusta si am bagat iar la cuptor (ceva mai tare de data asta, pe la 170 de grade) cam 30 de minute. Si testul ochiometric functioneaza caci trebuie sa fie un pic facuta ca sa putem turna si restul de compozitie peste. Deci am scos tava din cuptor, am turnat si crema alba si am bagat iar la cuptor pentru inca vreo 20 de minute. Atentie se toarna usor dinspre marigini spre centrul tavii, pentru ca acolo, la mijloc, este inca necoapta total crema.

Dupa cele 20 de minute, am scos tava, am lasat-o sa se raceasca complet si la frigider pentru 24 de ore. Binenteles cine nu mai poate rezista de pofta, se poate si mai putin.

Cam atat. Carbsii sunt mult mai putini fata de prima varianta: de la nuci, faina, alune: estimez vreo 20. De la restul de branzeturi si smantanici mai estimez vreo 30. Asta inseamna ca toata bucatoaia de cheesecake avea un aproximativ de 50. Au fost cam 8 portii mai micute, calculam la 6 mai generoase si tot nu depasim 10 carbs pentru un desert absolut minunat. Sunt super incantata de stevie, trebuie musai sa o folositi.

Read Full Post »

Aceste prajiturele pot fi declarate prajiturelele perfecte, desertul perfect, rasfatul ideal etc etc. Iar crema Ganache – mama mia, este ceva incredibil de bun si de fin si de super-extra-delicios-ciocolatos. Brownies-urile sunt prajiturelele mele preferate pentru ca au textura aia extrem de densa de aluat cu ciocolata neagra iar ciocolata neagra a devenit una dintre preferintele mele de top de cand cu low-carbul. Iar aceasta reteta care combina ciocolata neagra din blat cu ciocolata neagra din crema este the best of the best. E cu ceva timp de preparare, e cu ceva rabdare caci se face acum si se mananca aproape a doua zi dar se merita din plin. Am folosit stevia praf in loc de zahar sau orice alt indulcitor ca sa ma conving ca este buna si la copt si m-am convins. Probabil ca nu este musai de bine caci aceasta descoperire va deschide usa mult mai multor deserturi care nu sunt neaparat bune intr-o dieta low-carb. Dar dupa cum spuneam acest weekend a fost weekend-ul rasfatului si m-am tinut de cuvant din plin.

Pentru brownie clasic, am avut nevoie de:

– 240 de grame ciocolata cea mai neagra posibila. Daca gasiti si total neindulcita, cu atat mai bine.

– 230 de grame de unt

– 4 oua

– 200 grame faina (nu m-am riscat sa inlocuiesc cu faina de migdale ca sa nu-i stric fasonul dar vom incerca)

– esenta de vanilie

– 3 lingurite de stevie (echivalentul a 400 de grame zahar)

– foarte putina sare

Pentru crema Ganache clasica, am avut nevoie de:

– 180 grame de ciocolata neagra, iar

– 160 ml smantana lichida (foarte grasa, peste 30% grasime)

– foarte putina sare, iar

Untul se scoate din frigider cam cu juma de ora inainte si se pune la topit la un loc cu ciocolata la bain-marie. Cand aceasta s-a topit, am lasat-o foarte putin sa se racoreasca, am adaugat ouale, unul cate unul iar apoi faina toata odata. Pentru ca vrem sa fie dens acest aluat, nu batem nimic cu mixerul caci acesta l-ar face foarte pufos ci cu telul manual sau cu o spatula, orice avem la dispozitie. Sau daca vrem musai mixerul, il folosim musai la treapta cea mai mica. Adaugam si sarea si indulcitorul, daca nu folositi stevie, cititi pe cutie/ambalaj care este echivalentul zaharului sau pur si simplu gustati si apreciati daca e suficient de dulce. Tot acest aluat se aseaza intr-o tava (eu am folosit tava de tort) si se baga la cuptor la 170 de grade (un foc mic-mediu) pentru 25 de minute fix.

Iar in acest timp ne putem preocupa de crema Ganache sau ne putem odihni, dupa preferinte. Eu m-am odihnit caci crema Ganache se poate adauga numai dupa ce s-a racit o leaca prajiturica si deci aveam timp suficient dupa ce o scoteam din cuptor. Deci dupa 25 de minute, am scos brownie-ul din cuptor si l-am lasat sa se raceasca. E adevarat ca l-am ajutat un pic punandu-l foarte aproape de usa balconului, pe care am si deschis-o smechereste.

Crema Ganache e ceva incredibil de simplu. E la fel ca la inceput: smantana si ciocolata se pun la topit la un loc cu praful de sare tot la bain-marie si cand ciocolata s-a amestecat toata cu smantana, se spune ca asta e crema. Se toarna pur si simplu peste prajitura si cu asta basta. Din pacate, trebuie lasata sa se raceasca complet si brownie-ul si crema ca sa le putem taia. Dar pe vremurile astea inghetate, acest proces va fi foarte rapid. Nu uitati totusi de ea nici dupa ce o taiati sa o lasati tot in frigider sau pe terasa. Sunt ferm convinsa ca nu veti uita de ea si mai mult, nu stiu daca veti mai avea ce sa mai bagati la frigider.

Carbsii sunt multi de data asta dar tot e ok: de la ciocolata neagra, cam 72 de grame, de la faina 160 si cam atat din fericire. Cei de la smantana aproape ca se pierd de data asta. Cam 230 de grame per toata prajitura. Am uitat sa mai numar bucatile, dar cred ca au fost vreo 20 ceea ce inseamna ca avem de-a face cu vreo 12 per bucata. Daca am manca doar 2 bucati ar insemna cam 25 per portie dar cine se poate abtine? Oricum eu nu il trec la zona interzisa caci merge chiar si o data pe saptamana.

Read Full Post »

Older Posts »