Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘~ ~ AREA 51 (zona interzisa sau ~50 carbo)’ Category

DSCN2122_1Aceasta reteta este somehow interzisa dar se facu pofta de cartofi la un moment dat. De fapt are o poveste foarte lunga aceasta reteta. A pornit de la o oarescare pofta de cartofi dar care sa nu fie nici piure si in nici un caz cartofi prajiti, s-a continuat cu cautarea unei retete de post caci primeam noi niste musafiri care tin post, apoi a venit gasirea pe net a unor retete de “cartofi aromati la cuptor”, s-a mai continuat cu “hai sa punem si niste ciuperci” ca nu are ce sa fie rau, apoi a mai venit telefonul de la prieteni care au spus ca nu mai pot veni (exact cand bagam cartofii la cuptor) si s-a finalizat cu scoaterea tavii din cuptor pentru adaugarea de chestii interzise in post gen costite taiate si mozzarela feliata. Phiu… v-am spus ca e o poveste lunga, nu?

Asadar, cum a fost cu ingredientele:

– mai multi cartofi (sa zicem 5-6), spalati, taiati cubulete si fierti suficient cat sa intre furculita in ei (dar nu excelam cu fiertul)

– mai multe ciuperci curatate si taiate orisicum, nefierte

– 3 fire de ceapa verde la fel de curatate si taiate

– 3 catei de usturoi feliati cat se poate de subtire

– plante proaspete si verzi dupa cum urmeaza: patrunjel, ciboulette, rozmarin, busuioc; toate culese de prin balcon (nu se stie cum au aparut niste ghivece acolo, au picat asa din cer), spalate si tocate marunt

– niste sare, niste boia de ardei dulce si niste piper

– putin ulei de masline

Pentru varianta non-post, se mai adauga:

– 200 de grame de sunca

– 100 de grame de mozzarella

Deci, dupa cum zisei, cartofii i-am fiert o leaca, cat sa nu ii bagam cruzi la cuptor. Adica erau in starea aia de se puteau manca si-asa dar parca nu prea mergea. Am taiat si ciupercile si ceapa verde si le-am amestecat cu cartofii. Am preparat un sos din tot restul de ingrediente plus putina apa, mai putin boiaua dulce nu se pune. Am amestecat sosul asta cu cartofii si ciupercile le-am pus in tava si am presarat boia din belsug deasupra. Si am mai stropit cu putin ulei. In acest moment este gata pentru bagat la cuptor, daca se cere o varianta de post.

Noi, cand auziram ca fuseram parasiti de prieteni si uitati de lume, am scos tava din cuptor si am mai adaugat o mana de sunca taiata cubulete si un rotocol de mozzarella taiat feliute. Asta ca sa ne revina moralul.

Teoretic n-ar avea asa multi carbohidrati… vreo 30-40 per portie. Dar hai sa nu incurajez mancarea interzisa in dieta low-carb asa ca o trecem direct la categoria de interzise.

Read Full Post »

Dupa cum spuneam acu ceva zile, revenim cu a doua pizza pentru celalalt set de topping-uri. Blatul, il stim si il gatim exact ca aici. Si sosul tot acolo il gasim. Mai departe, scrie-n carte.

Si exact in ordinea prezentata, se pun urmatoarele:

– aluatul homemade de pizza

– sos homemade de pizzaDSCN1924_1

– cascaval ras cat cuprinde si cat ne lasa inima

– sunca light de curcan sau pui

– ciuperci

– masline

– ardei iute rosu

– mozzarella

– parmezan

Punct. (tot cu gatitul ocazional ramanem la aceasta postare ca e buna rau dar ne-buna si mai rau :))

Read Full Post »

Eh, acesta a fost adevaratul deliciu de week-end. Este un succes garantat nu numai pentru noi, cei pe care ne-a lovit brusc in cap dorinta de sanatatea si alimentele sanatoase dar si pentru guri invitate la masa ca sa ne deguste testele. Sursa de inspiratie, a fost, evident pizza quatro formaggi sau quatre fromages sau mai pe romaneste, cea cu patru branzeturi. E si italiana si frantuzeasca ca s-au folosit branzeturi din ambele tari. Blatul e musai romanesc ca s-au folosit mainile proprii la prepararea lui.

Important la aceasta reteta este aluatul si sosul pentru ca ce se pune pe pizza, este dupa preferinte. Cum va spuneam si cu alte ocazii, eu sunt mare fun branzeturi asa ca ce pizza putea sa imi placa cel mai mult? Si puteti folosi si sapte branzeturi sau orice alte toppinguri doriti. Am sa va prezint maine si a doua varianta cu toppinguri mai diferite si mai delicioase.

Asadar ce avem nevoie pentru patru blaturi:

– 500 grame de faina neagra

– un pliculet drojdie uscata

– o lingurita de sare

– 3 linguri ulei de masline (eu am avut un ulei aromat cu piper, rozmarin si cimbru parca)

– 300-400 ml apa calduta

Amestecam faina cu drojdia, sarea si uleiul si adaugam treptat din apa calduta pana se obtine un aluat elastic si nelipicios. Nu incepeti sa aruncati cu el prin bucatarie si sa il rotiti prin aer ca s-ar putea sa o luati de la capat. Asa ca cel mai bine e sa il puneti intr-un loc caldut ca sa stea frumos sa creasca si sa se dospeasca (cel putin 30 de minute, la mine a stat cam o ora).

Acesta fiind pasul 1, trecem la pasul 2.DSCN1910_1

Ingredientele pentru sosul de pizza:

– 2 linguri pasta de rosii

– 3-4 linguri de apa

– o lingurita busuioc proaspat tocat

– 2 catei de usturoi

– putina sare si putin ulei

Toate se amesteca intr-un castron si se degusta pentru potrivirea de sare.

Cele 30-60 de minute fiind trecute, aluatul dospit si dublat in forma, am trecut la asamblarea faimoasei pizza. Se intinde blatul cu mana, musai in forma de cerc, se presara pur si simplu cu degetele, nu se foloseste facaletul sub nici o forma. Daca va pricepeti sa il aruncati in aer si sa-l prindeti in one piece, sunteti tari. Eu nu m-am incumetat. In fine, se pune deasupra sosul mai sus construit, iar peste branzeturile. Adica urmatoarele, fix in aceasta ordine:

– cascaval ras

– parmezan ras

– branza albastra roquefort

– mozarella

– iar parmezan ras

Se baga la cuptor preincalzit la 180-200 de grade circa 15-20 de minute.

Este exceptionala dar fiind multi carbsi in discutie, o trecem direct in Area 51.

Read Full Post »

Una calda, una rece, una buna, una rea (care e de fapt si mai buna). Daca facuram o salata, de ce sa nu ne dam un pic in barci si cu multi carbohidrati. Foooarte multi, trust me. Intotdeauna mi-a placut aceasta prajitura, cea cu morcovi. Si nu am mai rezistat de data asta sa o prepar si eu. Ideal este sa se serveasca cu un topping de ciocolata alba dar nici chiar asa. Oricum, spre norocul meu, ciocolata alba nu imi place… prea dulce totusi. Asa ca pentru noi se serveste simplu ca si asa e ceva enormitate in carbs. Dar e excelenta. Dar la carbs in schimb, nici nu vreau sa ma gandesc. Sunt enorm de multi. Enormi!!! (asa reclama “pozitiva” la o reteta nu cred ca mai gasiti pe tot netul, adica mai am un pic si va spun sa nu cumva sa o si gatiti :))

Dar sa va spun cum stau lucrurile:

– 100 de grame morcov ras

– 100 de grame mar ras (daca se poate, mai acrisor, cele verzi am presupus eu a fi ideale)

– 3 oua

– 300 de grame de faina

– 30 ml de ulei

– o lingurita praf de copt

– juma de lingurita bicarbonat de sodiu

– o lingurita plina de scortisoara

– 3-4 lingurite de stevie (aici ramane sa aproximati voi in functie de ce indulcitor folositi)

– cam o cana de nuca macinata

– esenta de vanilie, apa de flori de portocal (cam 50 de ml) – teoretic trebuia zeama de la o portocala dar nu a fost sa fie

Foarte simplu si rapid: am batut ouale frenetic cu putina sare si cu stevia. Cu mixerul manevram si batem pana au palit la culoare si s-au mai albit la fata. Si mai corect este sa bateti albusurile separat, galbenusurile separat. Dar din motive de lene, le-am batut la un loc. Faina cu praful de copt si cu bicarbonatul de sodiu se amesteca intr-un bol separat, apoi le adaugam treptat in oua. Adaugam si morcovul, marul ras, esenta, scortisoara, zama de portocala sau de flori de portocal, amestecand usor cu un tel sau o spatula. Mai adaugam si nuca si cu asta basta. Cred ca stie cam toata lumea care e consistenta unei coci de chec macar din amintiri din copilarie daca nu din experienta proprie.

In fine, in tava de chec am pus o hartie de copt si am turnat toata compozitia cu grija sa nu dau si pe langa ca am un talent extraordinar de a nimeri pe langa decat in. Cuptorul preincalzit la 150 de grade, cam 45 de minute se tine. Binenteles se infige si o scobitoare ca sa ne convingem ca aluatul e perfect facut si nimic nu a ramas necopt. Il scoatem din cuptor, daca putem il scoatem si din tava si il lasam sa se raceasca un pic inainte de a-l taia. Asa e ideal dar cum sa mai rezisti cand toate aromele astea iti invadeaza caile respiratoare si aspiratoare?

Nu mai numaram nimic ca e vina cat casa. Cel mai bun moment pentru gatirea acestui desert cred ca este cand ai musafiri. Asa, nu prea mai ramane mult dupa si nu te poti invinui ca ai mancat tu juma de chec… ma rog, pe cine vreau eu sa pacalesc? 🙂 Si ca sa va dati musafirii pe spate, puneti deasupra ori o lingurita de dulceata (ceva acrisor ar fi excelent), ori putina frisca ori un topping de ciocolata neagra sau si mai si o crema ganache cu ciocolata alba… mama mia…

Read Full Post »

Prima masa interzisa gatita pe anul asta. A fost rasfatul de week-end si rasplata pentru aproape 3 saptamani de low-carb si sport intensiv. Si pentru ca nu ne aruncam direct la dulciuri, ne limitam la o varianta care sa ne permita sa mancam cat de cat linistiti si relaxati, desi dracusorul ala mic din creierasul nostru tot nu ne da pace. Odata infiripata ideea-n cap, nu ne-a mai dat pace pana nu am ajuns in bucatarie. Clatitele astea americane se pot gati cu aproape orice, se poate folosi aproape orice fel de topping, pot fi dulci sau sarate, amare, acre sau ce alte gusturi ne mai trec prin cap.

Pentru fix 8 bucati am folosit cam asa:

– 120 grame faina

– 3 oua

– 140 ml lapte

– 100 grame cascaval

– 100 grame sunca afumata

– sare si piper dupa placerea fiecaruia

Asaaaa… am separat galbenusurile de albusuri, le-am mixat pe fiecare in parte cu cate un praf de sare. Peste galbenusuri am adaugat laptele si faina si am mai amestecat de zor, cascavalul si sunca si iar amestecat de zor (cu mana de data asta) iar de final am adaugat si albusurile si amestecat mai incet ca sa nu-l fac praf.

Am luat multutilizata tigaie si am uns cu pensula o leaca de ulei si se pune compozitie cu polonicul. E exact ca la clatite doar ca aceasta compozitie e ceva mai groasa. Cam 2-3 minute se tine pe fiecare parte dar nu stati acum cu ceasul langa voi pentru fiecare. Le intoarceti de cate ori credeti ca e necesar pana e facuta – cu ocazia asta aveti si ocazia sa faceti ceva jonglerii cu ele pe tavan sau pe pereti aruncandu-le in sus, dar e pacat ca ies putine anyway.

De carbohidrati ce sa mai spun ca oricum merge direct la AREA 51 dar sa ii numaram totusi ca sa stim cam cat mancam odata: de la faina avem un aproximativ de 80, de la lapte inca vreo 15 deci sa spunem cam 100 de carbs toate cele 8 ceea ce inseamna un arproximativ 12-15 per portie. Va spun din surse sigure ca se mananca minim 2 odata dupa care te duci si alergi de 2 ori mai mult ca sa stergi pata de pe creier.

BTW, eu nu incurajez mancatul interziselor mai ales ca ultimele 3 retete numai cu astea au fost dar cateodata mai avem si noi pofte greu tinute in frau.

Read Full Post »

Cand revenim la lucrurile interzise, ne place sa le testam pe alea nemaimancate pana acum. Din nefericire pentru noi, aceasta varianta de garnitura (care de fapt, se poate manca si simplu), este o varianta care ne face sa cadem in pacat cam mult caci e atat de buna ca nu mananci doar o data. Mai vrei si a doua oara, si a treia si gata ca enough is enough iar constiinta noastra isi spune cuvantul. Si am sa va spun ce am folosit pentru fix 4 portii:

– 3 cartofi albi mai mari

– 3 bucati de praz

– un sfert de varza mai mare

– 3 fire de ceapa verde

– 100 de grame de unt

– 2-3 linguri de lapte

– doar sare si piper, patrunjel

Cartofii, spalati, curatati si taiati bucatele i-am pus la fiert pana au trecut testul cu furculita. Adica incepem fix ca la un piure normal. Si daca ne e lene, ne putem opri doar la cartofi.

Separat, intr-o tigaoaie mai mare, am aruncat la calit intai ceapa verde in doar 50 de grame de unt, apoi prazul taiat rondele micute si varza taiata fasiute fasiute. In ordinea asta si lasand cam 5 minute dupa fiecare sa se caleasca si sa le dam posibilitatea sa scada si sa-ncapa toate. Dupa ce am pus si toata varza am mai adaugat putin apa ca sa mai si fiarba un pic. Si am lasat cam 15 minute, pana ce varza paru mai moale dar nu prea moale si crocanta dar nu foarte crocanta.

Cand cartofii au parut fierti bine, am scurs toata apa, am pus restul de unt, cele 2-3-5 linguri de lapte si am pasat, amestecat cartofii doar cu furculita, nu cu mixer, nu cu blender ca sa nu ii sfaram de tot. Si-asa s-au sfaramat mai mult decat mi-as fi dorit eu. Si cand celelalte legume au fost fierte si toata apa se evaporase, le-am pus si le-amestecat cu toti cartofii. Si gata. Am mai pus la servire si o bucata de unt si putin patrunjel si am mancat parca garnitura la o friptura. Oricum merge la orice.

Nu mai numar carbsii ca sunt multi si interzisi prin definitie. Doar asa, ca acum vin sarbatori frumoase si pline de bunatati, ne mai facem si noi de cap.

 

Read Full Post »

Ca sa fim in randul anotimpurilor si pentru ca avem chef de lucruri noi si interzise. Da, din pacate, castanele, coapte sau nu, sunt total interzise dietei low carb. Sunt ciudate ele asa in felul lor, caci desi fac parte din categoria alunelor (care stim cu totii ce bune sunt in dieta noastra) acestea au nici mai mult nici mai putin de 45 de grame carbs (macar cica sunt carbsii aia buni, adica aia lenti) in stare cruda si ajung la 55-60 cand sunt prajite sau coapte. Dar pentru ca sunt absolut delicioase, nu ne mai putem abtine si le preparam dupa cum urmeaza si le mancam cu multa pofta.

Ce ne trebuie? DOAR castane.

Pe acestea le cumparam din magazine si nu le adunam de pe jos decat in scopuri decorative. In scopuri culinare, acelea de pe jos care sunt la tot pasul, din pacate, nu sunt comestibile.

Musai, MUSAI, le crestam pentru ca altfel devin adevarate bombe. Vorbesc foarte serios, nu vreti sa auziti cum trosneste o castana in cuptor. Ai impresia ca a explodat tot cuptorul si mai mult, mai face si o mizerie de nedescris. Adica freci nene la el de iti sar capacele. Trust me, I know and I cleaned…

Asadar se cresteaza pe lung, pe jumate, in varf sau cum vreti voi se aseaza toate aliniat sau nu pe o tava de cuptor, nu se mai adauga nimic, nici sare, nici ulei ci doar se arunca la cuptorul preincalzit la vreo 150 de grade (foc mic-mediu) pret de 20-25 de minute. Se scoate, se lasa o leaca sa se raceasca si se infuleca (fara coaja, evident). Trebuie musai sa incercati caci sunt absolut delicioase.

Sunt multi carbs, dupa cum spusei mai devreme. Mancam si noi asa putin, cam la 100 de grame ca sa nu ne ridicam mai sus de 50 de carbs.

Read Full Post »

Older Posts »