Adica mancarica de spanac cu ou poché. Eh? La naiba cu frantujii astia. Pe romaneste se spune ca sunt ochiuri romanesti. Adica nu prajite ci fierte in apa cu sare si otet. E vreo diferenta intre ochiurile romanesti si oul poché? Ca eu habar nu am… Oricum, foarte foarte fooaaaarte bune.
Deci sa va spun: asta seara m-am gandit eu ca pentru maine mi-ar cam placea o mancarica calda. Si m-am mai gandit ca mi-ar placea si pentru cina de acum cam acelasi lucru. De aceea avem in poza una bucata farfurie in loc de lunch box-ul de maine. Dar va garantez ca si cutia cu papa de maine va avea same size, same taste.
Mancarica de spanac sa nu credeti ca a scapat netratata de latest discoveries. Adica in loc de lapte normal, am folosit lapte de soia si in loc de faina, nu am mai pus nimic 🙂 Iar in loc de ulei normal, am folosit ulei de orez. Si ca sa nu va mai minunez, am facut-o aproape ca pe o mancarica normala dar departe de ceea ce stiam noi odata.
Oricum, ce am folosit eu:
– 500 grame de spanac bocna de inghetat
– niste bucati de ceapa verde
– juma ardei gras verde
– 3 catei de usturoi
– juma de cana de lapte de soia
– 2 linguri de ulei de orez
– sare, piper si putin patrunjel proaspat (s-a pierdut oricum de la atata verde)
Ceapa verde, ardeiul si usturoiul spalate, tocate si puse la calit in uleiul de orez, rapid-rapid cu putintica sare. Cand s-au supraincalzit am adaugat si spanacul gata scos de la congelator. Si l-am lasat acolo mai mult pe aragaz, pana s-a inmuiat tot si s-a supraincalzit, moment in care am adaugat si laptele de soia. De final, patrunjelul si cu asta basta.
Ouale romanesti, poché sau cum li s-or mai spune le-am fiert 2-3 minute fix in apa clocotita cu putina sare si otet. Tehnici de preparare sunt garla pe net – de la a face vartej in apa la a pune oul crud intr-un polonic si polonicul in apa fiarta. Oricum, va garantez ca primele 2-3 incercari (facute acu mult timp) vor fi o ratare totala.
Nici nu stiu daca avem de-a face cu vreun carb. Maxim 5, pentru orice eventualitate.