Feeds:
Posts
Comments

Archive for August, 2011

Asta ca sa va dau pe spate inca de la titlu. Dar desi suna pompos, nu e mare sofisticaraie ci doar toate alea amestecate, pasate, blanduite… si altele. Si da, este dovleac, nu dovlecel. Adica bostanul ala maaaare si portocaliu si foarte greu de taiat si cu seminte (pe care eu le-am aruncat, desi acuma imi dau seama ca mergeau foarte bine la servit asezate artistic in boluri) si pe care ni-l coceau bunicii cand eram mici (bleah, oribila chestie, niciodata nu mi-a placut asa pur si simplu copt la cuptor dar placinta de dovleac facuta de mama este iami iami). Iar de data asta am tropatat netul, am gasit o varianta aici, mi-a placut mie mult asa ca m-am pus la treaba, binenteles aplicand si variatiunile mele de low carb si preferinte personale.

Asadar, eu am folosit:

– cam 800 grame dovleac bostanos portocaliu

– un praz

– o ceapa

– o mana de morcov si pastarnac rase si amestecate – deci cam 10 de grame de morcov sa fi fost in total ca sa nu ne stricam low carbul

– 100 grame unt

– 100 ml Porto rosu – asa de tare m-am bucurat cand am vazut ca exista o mancare la care pot folosi preferatul meu in ale bauturilor alcoolice

– sare, nucsoara, 2 cubulete delicat. Nucsoara asta este foarte noua pentru mine.  Are foarte putini carbohidrati, are un gust-aroma extrem de interesante dulce-piperat (hai ca v-am lamurit bustean, dar, trust me, e bun)

– mai multa smantana – cam 200 ml

– parmezan – exclusiv pentru servire, exclusiv optional

Si incepem prin a ne chinui cu dovleacul. Ca e un chin nene, nu gluma, sa il tai sa ii cureti coaja sa il tai cubulete etc etc. In fine, cand am reusit sa il ciopartesc pe tot, l-am pus in oloiul ala mare cu 3 litri de apa si cu putintica sare sa fiarba pana nu mai poate. Ca asa de mult ajunsesem sa il urasc dupa ce m-am chinuit vreo juma de ora sa il ciopartesc. Si dupa ce m-am calmat si mi-am relaxat muschii, m-am apucat sa calesc restul legumelor. Si de data, asta, o fac asa smechereste, in cele 100 de grame de unt.

Deci, in tigaie, am topit cele 100 de grame de unt si am aruncat acolo la calit praz, ceapa, morcov, pastarnac curatate, tocate, razuite sau in ce forme or mai fi vrut ele sa fie. Oricum, forme mici, ca sa se faca repede. Caci nu le-am tinut mai mult de 5 minute ca sa nu se arda nici untul si nici legumele ci doar sa prinda o culoare aramie aurie galbejie. Si mai adaugai si aici putina sare. Si toate astea le-am turnat peste dovleac (cu greu ca nu prea mai era loc).

Si am lasat sa tot fiarba acolo dovleacul si cu restul pana se inmuie de tot bostanul cel ce fuse imposibil de curatat. Am adaugat si delicatele cuburi delicat (pentru ca la reteta copiata se cerea supa de pui… da de unde nene sa iau eu asa ceva?), lingurita de nucsoara, vinul cel rosu si suuper delicios de Porto si cand am crezut eu conform testului cu furculita ca bostanacul s-a topit de tot, am scos cam toata apa intr-o alta oala si ce a ramas am pasat frenetic cu blenderul. Am adaugat smantanica, am mai pasat un pic, iar am mai adaugat niste sare, iar am mai blenduit. Am adaugat cam juma din licoarea fiarta inapoi si le-am pus iar sa mai dea intr-un ultim clocot.

Dupa cum spusei si mai devreme, la servire am zis eu ca merge foarte bine cu parmezan. Mult parmezan. Dar cred ca e la fel de buna si cu cascaval ras. La portia urmatoare asa testam.

Cu carbohidratii stam cam asa: dovleacul ferice de noi, are doar 5 grame carbohidrati pe suta de grame la fierbere/coacere (in caz ca va pasioneaza dovleacul copt). Deci din partea lui, se aduna 40 de grame pe toata ciorba. Mai punem si cam 10 grame carbs de morcov si inca 10 de la Porto. Am citit pe undeva ca 100 ml vin de Porto ar avea 8 grame carbs care mai sunt anulate din cauza alcoolului dar despre care chiar nu stiu cum se comporta la fierbere. Oricum, un total de 60 carbs per oala iar eu garantez vreo 10 portii de oala. Asa ca o alta inventie de supa crema excelenta de 6 carbs. Si asta veni chiar in momentul in care credeam ca epuizai capitolul supelor creme low carb. Dar iaca ca nu! (si mai citii eu de altele ce va sa vina in lunile ce vor urma).

Advertisements

Read Full Post »

Aceasta inventie de nu stiu ce nationalitate am gasit-o cautand ce sa mai fac eu cu spanacul. Enervata la un moment dat ca o juma de punga de spanac imi ocupa jumatate din congelatorul meu stil Barbie, am inceput sa lopatez netul in cautare de retete ce contin spanac. Alta decat cea de pateuri cu spanac si ricotta caci deja servite o data, trebuie incercat si altceva. Si asa am ajuns la aceasta chestie extrem de delicioasa, somehow low carb, extrem de relativ usor de facut. Pentru incurajare, mie mi-a luat vreo 2 ore 🙂

Dar ce am folosit:

– juma de punga de un kilogram de spanac congelat

– un ardei gras rosu

– o ceapa nu foarte durdulie

– 4 oua

– 3 linguri faina (aici ne-a stricat poezia cu low carbul)

– juma de cutie de 500 de grame de mascarpone

– vreo 200 de grame de branza sarata, gen feta

– ceva smanatana lichida – vreo 100 ml

– cateva felii de rosii uscate

– cam o mana de masline taiate marunt marunt

– o lingura ulei, maxim doua

– ciboulette, care spuneam mai devreme ca e o iarba ceapo-usturoi si patrunjel

– sare, piper si boia dulce

Da, sunt multe ingrediente dar se amesteca repede.

Ardeiul si ceapa le-am tocat marunt si le-am pus la calit cu o lingura de ulei. Le-am calit de zor si am adaugat spanacul bocna inghetat in tigaie. Am adaugat condimentele cu masura ca sa nu fie nici prea sarat, nici prea piperat si nici prea boiat. Le-am calit-fiert pe toate si cand mi s-au parut bine facute, le-am dat la o parte de pe aragaz si le-am lasat sa se raceasca un picut de tot.

Am batut bine bine de tot ouale fara sa le mai separ si le-am adaugat in spanac. Apoi, am adaugat pe rand lingura cu lingura faina. Faina este necesara, din pacate, pentru inchegarea acestei compozitii green. Si cand a parut suficient de inchegata, luai tava mea de cuptor, intinsei o hartie de copt si deasupra turnai toata compozitia. Care se pleosti toata si din fericire, s-a intins fix pana in marginea hartiei. Si asa intinsa ca o planseta se baga la cuptorul preincalzit la vreo 200 de grade pret de 10-15 minute. Adica pana ajung ouale alea sa se inchege si sa semene cu o omleta verde care poate fi manevrata, adica rotita ca pentru rulada.

Dupa ce am terminat de pazit omleta verde, am scos-o si am trimis-o afara pe balcon sa se racoreasca. Desi nu prea era cazul caci afara era cam cald.

In fine, m-am apucat sa prepar sosul de smantana care va deveni compozitia ruladei. Am amestecat mascarponele cu branza rasa, ciboulette-ul tocat marunt, patrunjelul tocat si mai marunt si cu smantanica lichida. Mi s-a parut suficient de sarata din cauza branzei asa ca orice surplus de sare s-a dovedit nenecesar. But feel free…

Cand am putut sa manevrez omleta, am scos-o din tava si peste ea am intins sosul alb branza-mascarpone-smantana. Deasupra am mai presarat si rosiile uscate tocate marunt si maslinele la fel de tocate. Am rulat pe toata lungimea omletei dorindu-mi sa fi avut 4 maini in loc de 2. Dar cu ajutorul unei folii de plastic, s-a dovedit un proces cat de cat usor. Iar cu acea folie de plastic a ramas invelita si exact in starea asta am bagat-o la frigider. Si din acel moment plus 2-3 ore, se poate manca oricand.

Carbs rapid ca iar am scris un roman: faina vreo 30 de grame (45 grame in total de faina) plus inca vreo 10 de la ceapa si ardei si mai pun un maxim 5 de la tot restul. Deci cam 45 per toata rulada si va asigur eu ca au fost mai mult de 10 felii. Deci eu apreciez cam de 10 carbs un astfel de tratament culinar care, binenteles se poate manca oricand.

Read Full Post »

Si/sau facute la gratar. Ca e chiar mai bine si mai fara ulei si mai gustos. Dar pentru ca eu nu am gratar in casa a trebuit sa ma multumesc cu prajeala. Plus ca este si un foarte bun inlocuitor la chiftelutele de dovlecel care mai contineau si faina.

Si lucrurile sunt foarte simple:

– o vanata

– un dovlecel

– doua oua

– cascaval ras pentru presarat deasupra

– ulei – cat e necesar tinand cont de faptul ca eu am uns tigaia cu o pensula

– doar sare

Foarte dificil este doar feliatul legumelor: adica se ia vanata, nici macar nu se mai curata de coaja si se taie feliute rotunde cat de cat subtiri. La fel si cu dovlecelul. Se bat cele 2 oua cu putina sare. Se pune tigaia pe aragaz, se unge cu ulei (a nu se pune cu lingura sau prea mult caci vanata are proprietatea urata de a absorbi tot uleiul). Eu am mai sarat un pic si feliile de vanata, respectiv dovlecel. Am luat cate o felie, am dat-o prin ou, am pus-o la prajit – cate 2 minute sa zicem pe o parte.

Iar cand fu prajita am scos-o pe un servetel ca sa mai absoarba, daca mai era nevoie, farama de ulei absorbita. Iar deasupra, cat este inca fierbinte, am presarat putintel cascaval ras. Si cu asta basta. La fel si cu restul de felii.

Carbohidratii se numara in functie de feliile mancate. Dar pentru ca vanata prajita are cam 4,7 carbs pe suta de grame iar dovlecelul doar 2, 7, puteti sa mancati linistiti oricate, oricand. Eu am sa o trec la gustare dar sunt la fel de buni si nimeriti ca garnitura pentru orice (cum de altfel a fost si garnitura mea la niste carnaciori proaspeti excelenti).

Read Full Post »

Acest fel de mancare este cu multa asteptare. Mai ales cand nu te hotarasti in ce zi sa il si pui pe masa. Iar la mine, va vine sa credeti sau nu, a durat 3 zile adica a inceput de vineri si s-a terminat abia luni. Mai ales ca ziua de luni, 15 august trebuia sarbatorita ca o zi de duminica. Pentru ca a fost libeeeeer! Deci, de la inceputuri pana la sfarsituri a costat in total vreo 40 de ore. Si desi a durat asa de mult, sa nu va imaginati ca a stat prea mult pe masa. Adica procesul de apreciere si degustare a durat intre 15 si 30 de minute iar ce a mai ramas se pot considera firimituri de o masea. Si am sa va spun iarasi despre sos. Caci carnea poate fi de oarecare parte a unui porc.

Ce si cum se foloseste:

– eu folosii una bucatoaie maaare de muschi de porc

Iar pentru sos, o armata de lichide si condimente:

– 25 ml bere blonda

– 10 ml bere bruna

– o lingurita mustar normal, o lingurita mustar dijon

– boia, rozmarin, cimbru, piper boabe, patrunjel uscat

– 2 linguri sos de soia

– mai multe fire de ciboulette care este o iarba aromatica cu gustul intre ceapa si usturoi

Asadar toate acestea se amesteca intre ele ca sa facem sosul alcolic minune.

Carnea se cresteaza pe alocuri asa finut si se pune intr-o punga care se inchide ermetic. Dar inainte de a o inchide turnam peste carnita acest sos absolut minunat. Si dupa aia ne jucam ca niste copii prosti cu punga si ne minunam ce bine s-a inchis. Se baga la frigider unde e suficient sa stea doar o zi. Sau doar cateva ore. La mine cateva ore s-au transformat in cateva zile.

In fine, cand m-am hotarat eu sa o prepar, am scos carnita din punga, si inainte de a o baga la cuptor, am prajit-o/perpelit-o pe fiecare parte in ceva ulei incins. Am pus-o asa rumenita cum era, de iti venea sa o mananci direct asa, intr-o tava, am turnat sosul minune peste si am bagat-o la cuptor pentru mai mult timp – cam o ora, o ora jumate.

Si sa nu credeti ca stati degeaba in perioada asta: din cand in cand, deschideti cuptorul, luati una bucata lingura si dati cu sos peste carnita. Initial am acoperit tava cu o folie de aluminiu dar spre final, am indepartat-o ca ma incurca si ardea prea tare. Plus ca vroiam si ceva crusta sa se formeze.

Si ce sa va mai spun cum a iesit. Special o postez acuma reteta ca sa va faceti planuri de week-end pentru ea.

Carbs, doens’t count. Desi si berea si condimentele au, la cat au fiert si la cat de putin ajunge intr-o farfurie nu cred ca se mai pune asa de mult la socoteala. Dar trust me, este friptura cea mai buna mancata ever. Si pentru ca e asa de buna, merita 2 poze ca sa va conving sa o si incercati.

Read Full Post »

Din categoria cu ce sa inlocuim piureul de cartofi si din categoria sa mai il schimbam pe cel de conopida. Si asa mi-am indreptat eu conspirativ ochii catre sora ei verde si mi-am dat seama ca in combinatia fatala cu avocado-ul nu are cum sa nu iasa ceva mai bun si mai cremos si mult mai fin decat cel de conopida. Plus ca se cerea garnitura la un o chestie foarte speciala a carei reteta delicioasa va sa vina in curand.

Ingrediente:

– 2 bucati broccoli

– 2 bucati avocado

-2 linguri de smantana lichida

– sare, 2 cubulete delicat – unul de pui, unul de legume

– patrunjel tocat (exclusiv pentru ornare)

Asta e lista de ingrediente cu cifra doi.

Toate bune si frumoase si verzi, spalai broccoliul, il curatai si il pusei direct la fiert. Mai pusei in apa bolborosinda si sarea si cubuletele delicat. Cand a fiert rau rau de tot (conform testului cu furculita), am scurs toata apa si am inceput sa il blenduiesc de nu s-a mai distins nimic din forma initiala. Am adaugat si smantanica, avocadoul, iar l-am blenduit si la final mai pusei eu putina sare ca mi se parea ca se mai cere.

Si cu asta basta, pus in farfurie si direct pe masa. Sfatul specialistului este sa faceti cat credeti ca este nevoie pentru servire imediata. Pentru ca specialistul a fost nevoit sa arunce juma din minunatia asta green pentru ca dupa 2-3 zile de tinut in ungherele frigiderelor, ajunge binenteles sa se strice. Si asta se intampla din cauza avocadoului pentru ca el nu rezista (odata desfacut, ca sa zic asa) mai mult de 2 zile. Poate ar fi fost bine sa stropesc cu putina lamaie dar nu ma impacam bine cu putina acreala in piureul asta.

In fine, fusera (sa zicem cu tot cu partea aruncata) 6-7 portii. In total vreo 20 de grame sa spunem la broccoli si vreo 20 la avocado. Deci 40 per tot piureul si cam 6 per portie. Ce sa mai, daca nu se strica, va garantez eu ca este excelent.

Read Full Post »

Aceasta reteta a fost somehow low carb tocmai pentru ca la momentul gatelii am avut pofta de crusta aia crispy de pe un snitel. Si drept urmare am folosit si putin pesmet la prajeala pestelui. Dar voi puteti sa fiti cuminti si sa renuntati la el. Sau daca muriti de pofta cam cum ma simteam eu atunci, va puteti delecta linistiti. Masuratoarea mea a aratat (adica vreau sa spun ca mi-am cumparat in sfarsit cantar de bucatarie) ca am folosit doar 10 grame de pesmet. Ceea ce este extrem de putini, sa fim rezonabili. Chiar am citit recent ca in dieta low carb trebuie sa mentii un aport de 0-50 grame carbohidrati pe zi. Si cum eu mai mereu tind spre zero, mi-am permis acest rasfat. In ceea ce priveste morcovul din amestecul de legume, a fost dat deoparte si aruncat direct la gunoi fara a sta prea mult pe ganduri.

Oricum ar fi si orice ati arunca, eu am folosit urmatoarele:

– 2 bucatoaie filet de somon babane, rosii si frumoase

– un ou

– 10 grame pesmet

– ceva unt pentru prajeala

– o conserva amestec de legume cu mai multe dar in principal morcov, pastai de fasole si mazarica. Cam 200 de grame avea si daca imi amintesc eu bine, scria ca are cam 8 grame carbohidrati pe suta de grame.

Asta e mancare de lenesi. Ca le ai pe toate aproape gata facute, tu mai trebuie doar sa pornesti cuptorul. In fine, nu am inceput direct cu cuptorul caci am vrut sa prajesc intai pesteloiu’. Si am batut un ou, am intins pesmetul intr-o farfurie intinsa, am dat pestele prin ou iar apoi prin pesmet. Am pus acel ceva unt la topit in tigaita si cand acesta facea sfar sfar, am pus bucatoaiele de peste. Pe rand ca sa le putem tine sub observatie atenta. Nici nu statui foarte mult pe ganduri caci nu vroiam sa le prajesc de tot ci doar un pic la suprafata.

Restul e si mai simplu. Am intins tot amestecul prezent intr-o tavita, am pus pesteloiul peste el si taca paca la cuptor sa se faca bine bine de tot acolo la caldura relativ mare. Cam 10 minute si cu asta basta.

Fiind doua portii, facem calculul per portie: pesmetul are (ohoho) 72 de grame carbs per suta de grame. Fiind vorba de 10 grame si doi pesti, estimam un maxim de 4 carbs per bucata filetata. Amestecul are sa spunem 8 grame per farfurie si uite asa o cina/pranz de 12 grame carbs.

Read Full Post »

Nimic special sau gatit la acest desert. Doar vreau sa aduc aminte din cand in cand de fructele pe care le putem manca linistiti. Foarte bogat in vitamina A, B, C si potasiu (pe asta tot il vanez eu) si cu doar 8 grame carbohidrati pe suta de grame, il putem manca linistiti oricand ni se mai face pofta de ceva dulce si racoros.

Sau, ca in cazul meu, cand iti cumperi un device special facut ca sa scobesti in pepeni da’ te prinzi abia dupa ce il cumperi la ce se foloseste. Si atunci dai fuga la shopping si cumperi domne ce ai nevoie ca sa iti folosesti toate ustensilele, nu?

Cu nitel topping de ciocolata sugar free (daca nu aveti, hai, treaca de la mine, puteti pune si o leaca din-aia normala) si iata ce desfatare minunata de vreo 15 carbs avem noi pentru acelasi inceput de week-end ce a venit deja.

Read Full Post »

Older Posts »